Argumentarea parametrilor constructivi-funcționali ai organelor de încorporare în sol a semințelor pentru semănători

Abstract

Una dintre metodele efective de sporire a productivității muncii în agricultură este intensificarea proceselor tehnologice, în special majorarea vitezelor de lucru ale agregatelor, inclusiv și ale celor de semănat. Gospodăriile agricole sunt dotate cu surse energetice ce asigură executarea operațiilor tehnologice la viteze majorate. Ce privește mașinile și echipamentele agricole, este necesar să se lucreze asupra verificării calității și fiabilității operațiilor tehnologice îndeplinite de organele lor de lucru în condiții de funcționare la viteze majorate. Majorarea vitezei de semănat este limitată de construcția aparatelor de distribuție și a brăzdarelor ce formează rigola pentru semănatul culturilor prășitoare, răsfrângându-se în mod considerabil asupra indicatorilor energetici și calitativi de lucru ai organelor de încorporare. Astfel, pentru a putea executa lucrările de semănat la viteze majorate, sunt necesare mașini cu construcții conceptual noi. Pentru lucrările de semănat a culturilor prășitoare, o alternativă este utilizarea mașinilor de semănat de tip rotativ (MSR). Analiza procesului și a vitezei de lucru a MSR, acestea demonstrează un avantaj considerabil față de mașinile de semănat cu brăzdar, fiind posibilă utilizarea primelor în cadrul tehnologiilor de lucrare minimă a solului cu distribuirea precisă a semințelor de-a lungul rândului. MSR, fiind, conceptual, construcții cu alt principiu de lucru, pentru a putea fi utilizate la regimuri de viteze înalte în cadrul tehnologiilor conservative de lucrare a solului, sunt necesare investigații științifice ale fazelor de lucru și de modernizare constructivă ale acestora. Culturile prășitoare ocupă suprafețe considerabile din terenurile cu destinație agricolă a R. Moldova. Conform datelor statistice prezentate de Biroul Național de Statistică acestea constituie aproximativ 40 %, dintre care suprafețe cultivate cu: porumb pentru boabe – 23,2%, sau circa 460 mii ha; sfecla de zahar – 1,2%, sau circa 24,9 mii ha; floarea soarelui – 15,3 %, sau circa 303,8 mii ha (sunt prezentate valorile medii pentru anii 2008 – 2018).